Învierea lui Christos

A înviat Christos?

Învierea lui Christos este ceea pe ce s-a format credința creștină, de accea se aduc contestări la învierea lui de către necredincioși: furtul trupului de către ucenici, teoria leșinului, mormântul greșit, mâncat de animale, halucinațiile, anonimitatea Evanghellior etc.

Aș vrea în cele ce urmează să ne uităm la aceste teorii pe rând și să vedem cum fiecare dintre ele cade.

Trupul furat: această teorie a început odată cu învierea lui Isus, când liderii religioși au plătit gărzile ca să spună că au adormit și ucenicii au furat trupul. Dar această teorie cade când vedem că ucenicii s-au ascuns ca să nu fie și ei omorâți, așdar nu ar fi avut curajul să facă asta, plus că dacă gărzile ar fi dormit ar fi riscat pedeapsa cu moartea și ucenicii nu ar fi avut cum să fure trupul fără să îi trezeacă, nici resursele ca să îi plătească și apere, cum au avut liderii religioși, nici nu ar fi murit pentru o minciună.

Teoria leșinului: aceasta spune că El nu a murit pe cruce, ci a fost pus în mormânt fiind încă viu. Problema evidentă cu teoria asta, e că El nu ar fi putut supraviețuii cu sângerări extreme, fără mâncare, apă și aer, iar cuiul din sicriul acestei teorii este faptul că soldatul i-a pătruns coapsa cu sulița, care a ajuns până în inimă, iar romanii ar fi riscat ei însuși execuția dacă victimele rămâneau în viață, să numai spun că ucenicii nu ar fi crezut că El e Domnul înviat, cu toate răniile pe care le-a avut.

Mormântul greșit: aceasta spune că femeile și ucenicii au greșit mormântul. Asta e foarte ușoară de combătut pentru că femeile au fost cu Iosif din Arimeateea la înmormântare și mormântul a fost sigilat, cu o gardă pusă la ușă, plus că măcar Iosif ar fi trebuit să știe unde L-a pu și dacă ei ar fi avut trupul, nu s-ar fi putut răspândi credința că a înviat.

Mâncat de animale: aceasta spune că El nu a fost nici măcar îngropat, ci doar aruncat la animale, dar asta nu e posibil, pentru că e clar din text că s-au grăbit să-L îngroape, că îi prindea Sabatul, iar romanii îi lăsau pe evrei să își țină regulile religioase, să nu mai spun că animalele nu consumă tot, adică rămân oasele, iar liderii religioși nu ar fi lăsat asta să se întâmple și datorită Legii și datorită faptului că știau că va spune că va învia și aveau nevoie de trup să demostreze că asta nu s-a întâmplat.

Halucinațiile: ultima la care vreau să mă uit este cea a halucinațiilor, care spunea că ucenicii și femeile, din cauza doliului au halucinat, dar aceasta nu stă în picioare pentru că e foarte rar ca doi oameni să aibă acceași halucinație, dar 500, iar aceasta iar ignoră trupul, pentru că dacă ar fi haluciat, tot ce aveau liderii de făcut e să le arate trupul.

Anonimitatea Evangheliior: pe lângă teoriile alternative, e disputată încrederea pe care putem să o avem în Evanghelii, pentru că sunt scrise în mod anonim, Matei, Marcu, Luca și Ioan fiind numele atribuite lor de Biserica Primară. Dar aceasta iar nu e o obiecție care stă în picioare pentru că nu avem o problemă cu paternitatea lor, așa cum o avem cu epistola către Evrei, iar majoritatea documentelor scrise în perioada antică sunt anonime, dar nu multă lume se îndoiește că Cezar este cel care și-a scris biografia, chiar dacă nu a semnat-o. O carte foarte bună pe problema asta este cea a lui Peter J. Williams: „Putem avea încredere în Evanghelii?”. Acest scepticism este doar pentru Evanghelii, așadar ar trebui să fim sceptici față de acest scepticism.

Așadar niciuna din aceste teorii nu pot, nici împreună, nici separate arăta o realitate mai convingătoare decât învierea, combinat acest fapt cu martirajul apostolior și cu faptul că învierea are ecouri până în ziua de astăzi, ar trebui să ne arate că putem avea încredere în istoria învierii și a lui Isus Christos.

Așadar să Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru că avem atâte dovezi prin care să credem în înviere și să Îl rugăm să ne rugăm ca El să ne dea ocazii să mărturisim această credință cu lumea pierdută.

Ce înseamnă că a înviat Christos?

Acum că am văzut că a înviat Christos, trebuie să vedem cu ce ne afectează pe noi, dacă învierea nu ne afectează pe noi atunci nu avem niciun motiv de sărbătoare. Noi avem două zile pe an pe care le-am dedicat învierii, plus faptul că alegem să mergem la Biserică duminica în memoria faptului că Domnul Isus a înviat duminica. Dar învierea ne afectează mai mult decât ne dăm seama, pentru că învierea lui Isus Christos este dealul pe care credința creștină stă sau cade, aceasta este evenimentul istoric pe care aceasta a și început. Pavel spune în 1 Cor 15:12-18 că dacă Christos nu a înviat, nici noi nu înviem și nu doar atât, dar mergem în Iad, acolo unde sunt și cei care au crezut în Christos și au murit, dacă El nu a înviat. Învierea arată faptul că Tatăl a primit Jertfa, așadar avem salvare, răscumpărare și justificare.

Învierea Lui Îl plasează deasupra tuturor oamenilor, arătându-ne că e Dumnezeu. Prin înviere știm că orice alt om care a venit înaintea Lui, ca Buddha sau după El ca Mohammed, nu au puterea de a ne salva, pentru că ei sunt încă în mormântul lor, ei sunt doar morți, nu au mai revenit la viață. Apoi Îi validează mesajul, acela că doar El este Calea spre salvare, Jn 14:6 El nu e una dintre căi, El este singura Cale prin care avem salvarea.

Prin ceea ce a făcut El, ne arată ce speranță avem, aceea a vieții după moarte, această speranță ar trebui să ne însoțească în fiecare zi, pentru că El nu a înviat doar ca noi să ciocnim ouă sau să mâncăm prăjitură două zile pe an, nici nu a înviat ca să promită că noi nu vom mai suferi sau trece prin încercări, ci știind că vom trece prin ele, chiar prin moarte, să avem speranța că pe cealată parte ne așteaptă El, ca să fim pentru totdeauna cu El.

Vreau să întreb cât se poate de direct și serios, dragul meu ascultător dacă tu care stai aici Îl cunoști pe Domnul Isus ca Salvator, dacă te-ai încrezut în El ca să te salveze (Acts 16:31) și în lucrarea Sa: moartea, îngroparea și învierea Lui ca singurul Tău mijloc de Salvare (1 Cor 15:1-4), dacă da atunci te poți bucura de o veșnicie împreună cu El și cu Dumnezeu, dacă nu atunci te rog să te încrezi în El, până nu e prea târziu, ca să nu ratezi oferta vieții veșnice și toate aceste ocazii să fi fost zadarnice pentru tine.

De aceea nu vreau să îi uit pe cei bolnavi, care poate stau pe un pat de suferință de ani întregi, sau poate abia acum au început să treacă prin boală, pentru că Domnul Isus Christos este cu ei și îi însoțește dacă sunt copiii lui Dumnezeu, iar dacă nu poate să folosească aceste circumstanțe ca să îi aducă la salvare. Speranța și mângâierea în aceste circumstanțe este că Domnul Isus a trecut prin suferință și știe ce înseamnă asta, în slujba Lui de Mare Preot El înțelege slăbiciunile noastre și El este prezent cu copiii lui Dumnezeu atunci când ei suferă.

Așadar să Îl lăudăm pe și să Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru speranța veșniciei, să mijlocim pentru cei/cele care trec prin boală și să ne rugăm pentru cei care încă nu L-au cunoscut pe Domnul Isus ca Salvator, ca să ajungă la salvare până nu e prea târziu.