Uciderea morții

Matei (27:50) Isus a strigat din nou cu glas tare și apoi Și-a dat duhul. (27:51) Și iată că draperia Templului s-a rupt în două, de sus până jos; pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, (27:52) mormintele s-au deschis și multe trupuri ale sfinților adormiți au fost înviate. (27:53) Ei au ieșit din morminte, după învierea Lui, au intrat în Cetatea Sfântă și li s-au arătat multora.

Intro:

Întrebări posibile pe acest text:

Ce fel de înviere descrie textul? Este vorba de învierea fizică sau înviere spirituală? (v52 - „trupuri”) - asta înseamnă că este fizică

Cine sunt sfinții care au înviat? (nu știm)

unii spun că ar fi sfinții din vechime, alții spun că ar fi oameni sfinți din vremea respectivă pe care ei i-au înlăturat prin sistemul lor religios

Mai trăiesc acești oameni? Au murit din nou?

Dacă nu mai apare în altă parte acest text, este o problemă cu el?

De ce avem acest text în Biblie?

Charles Spurgeon spunea: „Aceste prime miracole săvârșite în legătură cu moartea lui Cristos au fost tipice pentru minunile spirituale care vor continua până când El va veni din nou – inimile împietrite sunt despicite, mormintele păcatului sunt deschise, cei care au fost morți în greșeli și păcate și îngropați în mormintele poftei și ale răului sunt înviați și ies dintre cei morți și merg în cetatea sfântă, noul Ierusalim.” (Spurgeon, The Spurgeon Study Bible: Notes (Nashville, TN: Holman Bible Publishers, 2017), 1332.)

Moartea în Scriptură nu are doar sensul de moarte fizică așa cum a fost vorba în textul nostru.

Ioan 10:10 - Eu am venit ca oile să aibă viață și s-o aibă din belșug.

I. Începutul morții

Geneza 2:17 - „din Pomul Cunoașterii Binelui și a Răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, sigur vei muri!”

important de observat este că în ziua când Adam a mâncat din fructul interzis nu a fost cu el ca și cu Albă ca Zăpada să-i rămână în gât fiind otrăvit și să moară, dar:

se ascunde

se teme

se justifică

este alungat

Moartea aici este o separare de Dumnezeu, nu o oprire a bătăilor inimii.

II. Unii sunt morți:

1. În gândurile firii pământești

Romani 8:6 - „Căci gândirea firii pământești este moarte”

a. Context:

Romani 8, nu este un capitol despre

atei declarați,

oameni imorali extremi

lume păgână în sens grosier

ci despre

viața omului religios

omul care vrea să trăiască „corect”

lupta dintre două principii de viață

În capitolele 7-8

Pavel descrie omul care știe Legea

omul care vrea binele

dar care funcționează fiind alimentat dintr-o sursă greșită

Aici apare un contrast:

firea pământească

Duhul

Romani 8:6 nu spune:

„faptele firii sunt moarte”

ci spune ceva mult mai adânc:

„gândirea firii pământești este moarte”

Moartea nu începe în ce faci. Moartea începe în cum gândești.

b. Ce înseamnă „gândirea firii pământești”

Nu este vorba doar de:

gânduri murdare

imaginație imorală

impulsuri josnice

În contextul lui Pavel „firea pământească” se referă la:

omul care se raportează la viață fără dependență de Dumnezeu

omul care gândește:

pot

știu

mă descurc

omul care face din sine centrul evaluării

Este o minte autonomă

o minte care funcționează fără Dumnezeu, chiar dacă vorbește despre Dumnezeu

c. De ce o numește Pavel moarte?

Pentru că:

este ostilă lui Dumnezeu

nu se supune legii lui Dumnezeu

nici nu poate să se supună

Nu este doar rebelă, este incapabilă.

d. Paralele:

Această moarte este extrem de comună azi.

Oameni care spun:

„Nu contează ce spune Biblia, important e ce simt eu.”

„Eu cred în felul meu”

Un om este mort în gândurile firii pământești când:

decide ce e bine și rău fără să se supună lui Dumnezeu

Îl consultă pe Dumnezeu, dar nu Îl ascultă

nu pare mort, pare echilibrat între lume și biserică

2. Pe calea lor cea dreaptă

Proverbe 14:12 - „Există o cale ce pare dreaptă înaintea omului, dar la capătul ei se află căile morții.”

a. Context:

Aici nu este vorba de oameni rătăciți intenționat, ci de oameni care merg convinși că sunt pe drumul bun.

b. Ce se descrie aici?

Moartea nu apare la începutul drumului, nici pe parcurs, ci abia la capăt.

Este o moarte:

progresivă

liniștită

justificată

Omul merge, trăiește, decide - fără să-și dea seama că direcția îl duce spre moarte.

c. De ce o numește Scriptura „moarte”?

Pentru că:

drumul este ales fără referință la Dumnezeu

criteriul este „mi se pare”

rezultatul este inevitabil, chiar dacă nu este intenționat

d. Paralele:

Omanei care spun:

Nu fac nimic rău.

Sunt un om corect.

Fiecare are drumul lui.

Nu par morți, pare că sunt pe drumul bun.

3. În plăceri

1 Timotei 5:6 - „dar cea care trăiește pentru plăceri, chiar dacă trăiește, a murit.”

a. Context

Este vorba despre, văduve, care trăiește pentru plăceri, și nu „își pune nădejdea în Dumnezeu”

b. Ce descrie textul?

trăiește pentru plăceri

viața ei este:

orientată spre confort

dominată de satisfacție personală

centrată pe „ce îmi face bine”

Este șocantă expresia: „chiar dacă trăiește, a murit”

are viață biologică

are viață socială

nu are viață spirituală

c. De ce este aceasta o moarte?

Pentru că:

nădejdea nu mai este în Dumnezeu

este viața lipsită de rugăciune - văduva care e moartă în plăceri, este pusă în contrast cu văduva evalvioasă, a cărei viață spune în versetul 5 este caracterizata de rugaciuni

În fiecare etapă a vieții în care ajungi, ești dus de Dumnezeu pentru un scop.

Ai mult timp liber? Nu îl ai ca să-l pierzi în plăceri! Ci ca să-l câștigi în rugăciune!

Nu este aici vorba despre exese, ci mai degrabă despre o dependență de confort.

d. Paralele:

Oameni care spun:

vreau să fiu bine

nu vreau stres - nu e timpul meu pentru a mă implica în asta, și nici în asta

Pentru acești oameni, creștinismul este:

un adaos

un sprijin emoționa

nu centrul vieții

Ex: Bogatul din Luca 12, care a alergat, să strângă să aibă, a făcut multe bogății, și când a zis că gata, și-a atins scopul și și-a spus: „Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulți ani. Odihnește-te, mănâncă, bea și înveselește-te!”

Atunci, Dumnezeu i-a zis: „Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ți se cere sufletul; și lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?”

4. În somnul reputației

Apocalipsa 3:1 - „Ai reputația că trăiești, dar ești mort.”

a. Context:

Este un mesaj adresat:

unei biserici, nu unor păgâni

unei comunități active, cunoscute, respectate

Problema nu este lipsa faptelor:

Îi spune: „Știu faptele tale”

Problema era în evaluarea lor înaintea lui Dumnezeu:

„n-am găsit faptele tale desăvârșite”

Biserica trăia din:

trecut, renume, reputație

b. Ce descrie textul?

Moartea din Sarede este reală, dar neconștientizată. Era cumva acoperită cu reputație.

Aici apare repetat un imperativ „Trezește-te!”

Somnul nu este:

ignoranță totală

răutate deliberată

ci:

pierdere a vigilenței

trăire din inerție

viață spirituală dată pe pilot automat

c. De ce este numită moarte?

Pentru că:

viața continuă, activitatea continuă, dar relația vie pasională cu Dumnezeu lipsește

Moartea aceasta este periculoasă pentru că:

nu doare, nu sperie, nu alarmează

Ea te face să fi liniștit să dormi pe un pat spiritual.

d. Paralele:

Biserici și oameni care:

au fost cândva bine

trăiesc din amintiri spirituale

confundă reputația cu viața

Trezire! Pocăință!

Ilustratie: Chiar ieri vorbeam cu cineva care îmi spunea că este greșit să le mai spunem oamenilor care sunt parte a bisericii să se pocăiască. Lor trebuie să le spunem doar să se sfințească. Când suntem leșinați spiritual, când suntem adormiți, trebuie să vorbim despre progres sau despre reîntoarecere de unde am căzut?

5. În Religie

Matei 23:27 Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi vă asemănați cu mormintele văruite, care, în exterior, arată frumos, dar în interior sunt pline de oasele celor morți și de orice fel de necurăție. 23:28 Tot așa și voi, în exterior vă arătați drepți oamenilor, dar în interior sunteți plini de ipocrizie și de fărădelege.

viață religioasă vizibilă, moarte spirituală în interior

a. Context:

Domnul Isus nu vorbește:

cu atei

cu oameni din afara poporului lui Dumnezeu

cu ignoranți religios

ci cu:

cărturari, farisei, lideri spirituali

oameni care:

cunosc Scriptura, practică religia, sunt respectați de ceilalți

b. Ce descrie textul?

morminte văruite

Două realități opuse:

exterior curat, frumos, convingător

interior plin de moarte

Domunl Isus spune: „în exterior vă arătați drepți oamenilor”

c. De ce o numește moarte?

Pentru că:

nu există viață lăuntrică

nu există curăție reală

nu există relație vie cu Dumnezeu

Religia este doar mască, decor, ambalaj.

Moartea este îmbrăcată în rochie de mireasă, nu în haine de doliu.

d. Moartea aceasta este contagioasă

Luca 11:44 Vai de voi! Căci voi sunteți ca mormintele care nu se văd și peste care oamenii umblă fără să știe. 11:45 Unul dintre învățătorii Legii, răspunzând, I-a zis: ‒ Învățătorule, spunând aceste lucruri, ne jignești și pe noi!

Moartea lor este ca o boală prin care contaminează pe alții, influență toxică nevăzută, religiozitate periculoasă.

Religia aceasta: influențează, modelează, dar duce la moarte.

Omaneii fără să știe calcă peste ea fără să se ferească.

Acești oameni când sunt mustrați se simt jigniți. Nu ai voie să le spui nimic.

e. Paralele:

Oameni care:

arată bine spiritual

se roagă, cântă, predică atunci când sunt în public.

dau sfaturi religioase

Dar:

nu trăiesc pocăința

nu au viață lăuntrică

îi aduc pe alții spre formalism

O religie care impresionează, educă, dar, nu transformă

6. În greșeli și păcate

Efeseni 2:1 - Voi erați morți în nelegiuirile și păcatele voastre

a. Context:

Aici nu sunt descriși cei mai mari păcătoși. Cei mai mari criminali

Ci aici este descrisă starea tuturor oamenilor înaintea lui Cristos.

b. Ce spune textul:

greșelile și păcatele sunt lucruri care îi caracterizează pe toți oameni ca stare și ca fapte

c. De ce o numește Pavel „moarte”?

Este o stare dominantă de păcat. Este viața acelora care își văd păcatul și se văd neputincioși să iasă din el.

Sunt acei oameni care uneori își dau seama că e ceva rău cu ei, dar nu pot face nimic ca să iasă de acolo. Nu au putere, sunt ca într-un sicriu băgat în pământ și îngropat, nu au nici o putere să iasă de acolo.

7. În relații (separat, pierdut)

Luca 15:24 - „acest fiu al meu era mort, și trăiește iarăși, era pierdut, și a fost găsit!”

a. Context:

pilda fiului risipitor

Acest băiat:

nu era mort fizic

era activ, autonom, liber

dar, este delcara „mort” de tatăl său

Verdictul vine legat de relație, nu din biologie.

b. Ce descrie textul?

moartea de aici este: ruptură, distanță, absență din casă.. relație ruptă

c. De ce o numește Scriptura „moarte”

Pentru că:

relația cu tatăl este întreruptă

casa nu mai este acasă

identitatea de fiu este abandonată

d. Paralele:

oameni care trăiesc departe de Dumnezeu

sunt oameni care nu-L neagă pe Dumnezeu, dar, trăiesc fără El

8. Moarte fizică

Romani 5:12 - De aceea, așa cum păcatul a intrat în lume printr-un singur om, iar prin păcat a intrat moartea și, astfel, moartea a trecut la toți oamenii, din cauză că toți au păcătuit

în principiu aduce frică.. pentru că pentru cei mai mulți ceea ce e dincolo e necunscut..

Cristos a murit ca să aducă biruință asupra morții fizice

Momentul morții fiecărui om a fost stabilit de Dumnezeu… Suntem în siguranță de orice risc până când Dumnezeu va binevoi să ne cheme.

John Calvin (French Reformer)

Cine nu se pregătește pentru moarte este mai mult decât un prost obișnuit, este un nebun. Morning And Evening, Page 541

Charles Spurgeon

III. Cristos a intrat în moarte

A venit moment ca și moarte să moară.

Evrei 2:14 - „prin moarte, să-l distrugă pe cel ce are puterea morții, adică pe diavolul”

2 Timotei 1:10 - „Isus Cristos, Care a desființat moartea și a adus la lumină viața și nemurirea, prin Evanghelie.”

Cristos, prin moartea Sa, a ucis moartea ta.

Și în urma lui au înviat sfinții, nu păcătoșii.

Ioan 10:10 - Eu am venit ca oile să aibă viață și s-o aibă din belșug.