Viața cu Hristos dă rod

Text: Ioan 15:1-21; Cuv Aur 15:16

Viața cu Hristos este o viață roditoare.

Prezența în Domnul aduce rod; Isus este Vița iar noi mlădițele

Prezența Lui aduce rod pentru că El este Vița adevărată, iar rodul Lui trece prin noi către oameni și către Dumnezeu, dacă și pentru că suntem mlădițele Lui. Capitolul se împarte în două părți: prima, despre Isus - Vița adevărată, iar a doua, despre Isus și prietenia adevărată cu Dumnezeu, care duce la mărturie.

În prima parte sunt două afirmații importante: 1. „Eu sunt adevărata viță și Tatăl meu este vierul” (1) și 2. „Eu sunt Vița (și) voi sunteți mlădițele” (5)

„Eu sunt adevărata Viță”, se referă la Isaia 5:1-7

Isaiah 5:1–7 BDC

Voi cânta Preaiubitului meu cântarea Preaiubitului meu despre via Lui. Preaiubitul meu avea o vie pe o câmpie foarte mănoasă. *Ps. 80:8; Song 8:12; Isa. 27:2; Jer. 2:21; Mat. 21:33; Mark 12:1; Luke 20:9 I-a săpat pământul, l-a curăţat de pietre şi a sădit în el viţele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei şi a săpat şi un teasc, apoi trăgea nădejde că are să-I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici. *Deut. 32:6; Isa. 1; Isa. 2; Isa. 3 „Acum, dar – zice Domnul – locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda, judecaţi voi între Mine şi via Mea! *Rom. 3:4 Ce aş mai fi putut face viei Mele, şi nu i-am făcut? Pentru ce a făcut ea struguri sălbatici, când Eu mă aşteptam să facă struguri buni? Vă voi spune însă acum ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare; *Ps. 80:12 o voi pustii; nu va mai fi curăţată, nici săpată; spini şi mărăcini vor creşte în ea! Voi porunci şi norilor să nu mai plouă peste ea.” Via Domnului oştirilor este casa lui Israel, şi bărbaţii lui Iuda sunt viţa pe care o iubea. El se aştepta la judecată, şi când colo, iată sânge vărsat! Se aştepta la dreptate, şi când colo, iată strigăte de apăsare!

Is5:

Israel trebuia să fie o viță care să aducă roade dar nu a făcut-o.

Isus este Via bună care aduce rod, vița adevărată, adevăratul Israel.

Plantatorul și stăpânul viei este Dumnezeu

Curățirea viei se face prin Cuvânt -întrupat și inspirat

, unde profeția Domnului se referă la Israel ca la o viță plantată pe o câmpie mănoasă, care trebuia să aducă roade, dar nu a adus. Prin comparație, Isus este via bună care aduce rod, adică Vița adevărată, adevăratul Israel. Și în Isaia 5 și în Ioan 15, plantatorul – sau vierul – este Dumnezeu. Cu alte cuvinte, prin Isus și în Isus, creștinii sunt parte din vița cea bună, din Israel cel adevărat, din poporul care aduce rodul dorit și al cărui cap este Hristos. Domnul Isus explică felul în care se face curățirea: Cuvântul lui Dumnezeu este cel care curăță, atât Isus-Cuvântul întrupat, cât și Cuvântul inspirat, Scriptura.

Uneori Dumnezeu folosește și alte mijloace de curățire, teste sau încercări.

Motivul este spus foarte clar: Dumnezeu curăță mlădițele aducătoare de rod, ca să aducă și mai mult rod.

Este important să existe o relație vie între Hristos și cei credincioși: fără această relație, prin credință, prin rugăciune și închinare și ascultare practică, și prin comuniune sufletească și prin Duhul Sfânt, nu există posibilitate de rodire. „Rămânerea” în Hristos este esențială rodirii.

Este important să existe o relație vie între Hristos și cei credincioși: fără această relație, prin credință, prin rugăciune și închinare și ascultare practică, și prin comuniune sufletească și prin Duhul Sfânt, nu există posibilitate de rodire. „Rămânerea” în Hristos este esențială rodirii. Rodul înseamnă orice trăsătură bună de caracter, orice gând bun, orice acțiune bună, orice purtare bună, orice slujire folositoare în Biserică și în societate, orice întoarcere la Dumnezeu prin vestirea evangheliei, orice sfătuire și consiliere, orice ucenicie. Pentru toate secretul este să „rămânem” constant în relație de credință și închinare față de Hristos ().

Rodul înseamnă orice trăsătură bună de caracter, orice gând bun, orice acțiune bună, orice purtare bună, orice slujire folositoare în Biserică și în societate, orice întoarcere la Dumnezeu prin vestirea evangheliei, orice sfătuire și consiliere, orice ucenicie.

Pentru toate secretul este să „rămânem” constant în relație de credință și închinare față de Hristos ().

Galatians 5:22–26 BDC

Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, *John 15:2; Eph. 5:9. **Col. 3:12; Jas. 3:17. †Rom. 15:14. ††1Cor. 13:7 blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege. *1Tim. 1:9 Cei ce sunt ai lui Hristos Isus şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei. *Rom. 6:6; Rom. 13:14; Gal. 2:20; 1Pet. 2:11 Dacă trăim prin Duhul, să şi umblăm prin Duhul. *Rom. 8:4, 5; Gal. 5:16 Să nu umblăm după o slavă deşartă, întărâtându-ne unii pe alţii şi pizmuindu-ne unii pe alţii. *Php. 2:3

Gal

Isus continuă imaginea aceasta a viței, arătând mai multe detalii despre viața creștinilor care sunt mlădițe roditoare: rodul lor va fi bogat și îl va glorifica pe Dumnezeu, toate fiind posibile prin prezența lui Hristos-Vița-cea-Bună în viața mlădițelor.

Rămânerea în El înseamnă trei lucruri în acest capitol: rămânerea în dragostea Lui (12-13, 17-18), rămânere în învățătura Sa (cuvintele Lui), și ascultare de poruncile Sale (pazire).

O asemenea relație conduce la bucurie deplină, anume bucuria lui Isus care rămâne în noi în chip bogat (10-11).

Cine sunt mlădițele care nu aduc rod?

Pe ele, Tatăl nu le curăță ca să aducă mai mult rod, pentru că nu au adus nici un rod, vreodată. Explicațiile date de Isus sunt foarte importante: acolo unde nu există o relație de rămânere a credincioșilor în El, nu există rodire și nu va fi nici curățire. În schimb, va fi o tăiere și o aruncare afară, urmate de o uscare, o strângere și o judecată (6).

Este un alt fel de a vorbi despre oamenii lipsiți de credință. Ei sunt oameni, ca Isus, sunt mlădițe, dar sunt mlădițe care nu stau în Hristos, nu rămân în El, și de aceea nici rod nu aduc. Vița cea adevărată, sau omenirea adevărată, în care se îndeplinesc planurile bune ale lui Dumnezeu, sunt cei care îl urmează pe Isus.

Capitolul 15 tratează în a doua parte poruncile lui Isus (porunca iubirii) și relația de prietenie cu Hristos (12-27).

Lumea lipsită de credință nu are are nici dragoste, nici prietenie, nici ascultare de Hristos.

Această lume îi va urî pe credincioși, ca și pe Hristos, și va iubi doar faptele ei rele și pe cei ce le fac. Urârea și respingerea lui Dumnezeu nu au nici un temei, nici un motiv serios, și de aceea sunt reacții păcătoase față de dragostea Lui (20-25).

Este o mare bucurie, în final, că Isus îi numește pe ucenici prietenii săi, deoarece El ne spune planurile Sale (15) și ne cheamă să îl ascultăm și să aducem roadă (14), și chiar ne-a ales pentru aceasta (16). Aici nu este doar vorba despre apostoli, ci despre toți creștinii. Suntem, deci, chemați la mărturie bună, prin Duhul Sfânt (26-27).

Aplicații:

Cine sunt oamenii care sunt asemănați cu mlădițele roditoare? Ce acțiuni întreprinde Dumnezeu Tatăl în viața celor credincioși ca să îi ajute să aibă rezultate și mai bune în viața lor nouă?

Care oameni sunt asemănați cu mlădițele neroditoare și de ce nu aduc roadă în viață? Ce face Dumnezeu Tatăl cu acești oameni?

În ce feluri poate rămâne cel credincios în Hristos, ca să aducă rezultate și mai bune în viața nouă, de credință?

De ce ne numește Hristos „prietenii Săi” și nu „robi”, și în ce feluri trebuie să se vadă această prietenie?