Principiile familiei: infruntarea ispitelor adolescenței

Introducere

Geneza 39-40 sunt capitolele examenelor de tinerețe ale vieții lui Iosif. Ce faci atunci când Dumnezeu te pune în situația de a lua decizii pentru viața ta, în profesie, în curăție morală, în sfințenie? Ce faci atunci când ești solicitat să lupți cu dezamăgirea, cu exilul, cu ispita, cu nedreptățile și să dovedești credință, perseverență, ascultare de Domnul, încredere în grija lui Dumnezeu?

GENEZA 39. TREI ADEVĂRURI PENTRU VREMURILE DIFICILE

1. Când ești ispitit, fugi de ispită.

Unul din cele mai bune sfaturi pentru a ieși biruitor în ispite este fuga hotărâtă, așa cum găsim în

2 Timotei 2:22, „Fugi de poftele tinereţii şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată”, sau în

1 Timotei 6:11, „Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri, şi caută neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea.”

Iosif a fost foarte muncitor și bun organizator în casa lui Potifar, dar a venit și timpul examenelor de viață. Deși nu era scris Noul Testament pe atunci (ne aflăm în aproximativ 1800 îH), el a știut să fugă din fața ispitei. Soția lui Potifar a dorit să profite de frumusețea lui și de situația de sclav a lui Iosif, care trebuia să asculte de stăpâni. Ea a fost insistentă – a încercat de multe ori să îl atragă pe Iosif. A fost și perversă, pentru că pregătise și un mijloc de scăpare dacă o refuză: să îl acuze pe nedrept și să îl arunce în temniță.

Iosif a fost perseverent în sfințenie și curăție. De fiecare dată a refuzat-o. El a avut trei mari metode de a face față ispitei: 1. a fost perseverent în refuz, 2. s-a bazat pe ascultarea de Domnul și a fost credincios lui Dumnezeu și, la nevoie, 3. a fugit hotărât din fața ispitei, fără să mai discute.

Ai aplicat vreodată vreuna din aceste metode? Cum a fost? Domnul ne binecuvintează în viață, dar nu ne scutește de încercări. În mijlocul încercărilor, trebuie să rămânem credincioși. Fuga este rușinoasă dar este sănătoasă.

2. Dumnezeu ne binecuvintează în încercări.

Adesea ne întrebăm de ce ne lasă Dumnezeu să ajungem în vremuri dificile. Unde este El, dacă lasă asemenea vremuri peste noi? Experiența vieții lui Iosif, aici, în Geneza 39, ne arată că Dumnezeu este cu noi chiar și în încercări. El ne susține să nu ne prăbușim, ci să facem față, El ne dă binecuvântările sale chiar și în vremuri dificile. 39:2 zice clar „Domnul a fost cu Iosif, aşa că toate îi mergeau bine; el locuia în casa stăpânului său, egipteanul.” Iar 39:5b spune „Domnul a binecuvântat casa egipteanului, din pricina lui Iosif; şi binecuvântarea Domnului a fost peste tot ce avea el, fie acasă, fie la câmp”. Prezența lui Dumnezeu în viața lui Iosif este confirmată și în 30:21-23, deși ajunsese în închisoare: „... Domnul era cu el. Și Domnul îi dădea izbândă în tot ce făcea”. Nu existența problemelor este importantă, nici mărimea lor atunci când ești în vremuri dificile, ci alt adevăr: dacă Dumnezeu este cu tine. Dacă ești credincios și Dumnezeu este cu tine, atunci, chiar și dificultățile sunt o modalitate de a avea succes, iar greutățile un timp în care să prosperi, în ciuda lipsurilor și nedreptăților. Să ne gândim în ce feluri și astăzi cineva se poate afla în mijlocul dificultăților și totuși Dumnezeu să fie cu noi. Poate există probleme de sănătate și tratamente de urmat. Important este să fie Domnul cu noi. Poate există persecuție la serviciu și niște șefi dificili. În ciuda lor, Dumnezeu poate fi cu tine și te poate menține pe poziție. Poate există probleme în familie, între soți, sau între părinți și copii. Și acolo, Dumnezeu poate fi cu noi, și să țină lucrurile în echilibru. Întrebarea este alta, dacă noi stăm credincioși și curați și dacă apelăm la ajutorul lui Dumnezeu.

3. Binecuvântarea Domnului nu te scutește de încercări în plus.

Iosif s-a trezit deodată în școala dură a vieții. Cearta cu frații săi l-a făcut să ajungă prins și vândut ca sclav. Uneori experiențele vieții sunt amestecate, foarte diverse. Dumnezeu l-a scăpat pe Iosif de la moarte, dar ajuns vândut ca sclav. A devenit sclav, dar a ajuns slujitor șef în casa șefului poliției din Egipt. Aici lucrurile au fost bune, dar soția șefului nu s-a purtat cum trebuie. Deși Iosif a fost credincios și a rezistat ispitei, chiar a fugit, a ajuns să fie acuzat pe nedrept. Potifar, șeful poliției, nici nu a stat la discuție, și l-a aruncat în închisoare. Totuși, și în închisoare Dumnezeu l-a binecuvântat și a făcut să ajungă ajutor șef al directorului închisorii (21-23).

GENEZA 40. SLUJEȘTE CU RESPONSABILITATE, CHIAR ÎN DIFICULTĂȚI.

Iosif a fost un bun slujitor în toate treburile, chiar din adolescență. Să nu uităm că Iacov, tatăl său, avea încredere să îl trimită cu merinde la frații săi și îl aștepta să îi aducă vești înapoi. În casa lui Potifar, șeful poliției, el s-a purtat cu multă pricepere și a trăit în sfințenie, deși era doar de 17-18 ani. Observăm că și mai târziu, pe la 20 de ani, când ajunge la închisoare, Dumnezeu l-a binecuvântat și a devenit ajutorul șef al directorului închisorii. În slujirea sa credincioasă, Iosif a ascultat de Dumnezeu și a fost gata să cunoască și să asculte voia Domnului în viața sa. A dovedit că este plin de compasiune și i-a interesat soarta celorlalți. Astfel, i-a întrebat pe colegii de temniță ce probleme au, ce frământări, de ce sunt abătuți (7). A fost gata și să le comunice și altora voia Domnului, așa le era descoperită în visuri. El le-a comunicat voia lui Dumnezeu fără să caute favoruri. Le-a dat spus corect cum stau lucrurile, fie că veștile erau bune sau mai puțin bune. Evanghelia trebuie comunicată și cu nădejdea izbăvirii, dar și cu asprimea judecății lui Dumnezeu. Afazia oniromației adică interpretării visurilor, o au multe persoane mai ales cele ce nu-l cunosc pe Dumnezeu. Iată un alt rol pe care îl avem în societate să interpretăm corect semnele vremurilor.

În toate, Iosif i-a dat cinste lui Dumnezeu (8): „interpretările sunt toate ale lui Dumnezeu”. În închisoare însă Iosif mai are parte de o lecție, cea a nerecunoștinței și a uitării omenești. Deși le-a făcut bine multora, ei l-au uitat și nu au mai pus o vorbă bună ca să fie scos din închisoare (23). O singură persoană nu l-a uitat și tocmai pregătea eliberarea lui: acesta era Dumnezeu. Trebuie observat că în societățile lipsite de revelația scrisă, de Lege, de Scriptură, Dumnezeu comunică mult prin vise.

Atât Iosif, cât și Daniel, au fost remarcați că puteau interpreta visele, prin Duhul lui Dumnezeu. Pe ansamblu, în societățile unde trăim, oamenii au nevoie de creștini să le fie explicate planurile lui Dumnezeu de mântuire, de mers înainte al istoriei, voia lui. Aceasta este o chemare înaltă..

Aplicații

Care sunt metodele folosite de Iosif ca să iasă victorios din ispitire?

De ce în încercări, în loc de dezamăgire, te poți încrede în Dumnezeu, în continuare? Ce condiție trebuie să îndeplinești în viața ta, ca să nu te tulburi în încercări, ca să reziști?

Pe ce miza stăpâna lui Iosif, ca să îl ispitească? De ce a crezut ea că Iosif va ceda? Ce mijloace a folosit (insistența, momentul propice, tinerețea, situația de sclav, singurătatea, dezamăgirea, oportunități de avansare, etc.)?

Ce asemănări credeți că există între ispitirea de atunci, a lui Iosif, și ispitirile noastre din viața prezentă? Ne ferește Dumnezeu de ispită? De ce da și de ce nu? Ce trebuie făcut?

Cum trebuie comunicată societății din jurul nostru evanghelia lui Dumnezeu?

Ce principii de viață ar trebui să știe adolescenții când se gândesc la ascultarea de Dumnezeu, la certurile între frați, la ispitele vieții și la metodele de a construi o carieră?