Așteptarea binecuvântării viitoare,

Introducere

Psalmii 66 și 67 sunt două rugăciuni ale laudei și încrederii în Domnul. Cel credincios privește la victoriile din trecut și la binecuvântările Domnului de altădată și știe că și în viitor va avea parte de ele. Psalmii sunt o punte din trecutul poporului lui Dumnezeu spre prezentul Bisericii și al vieții noastre. Într-adevăr izbăvirile aduse de Domnul în trecut sunt uimitoare sunt chiar „înfricoșate” (3, 5). Psalmul 66:6 amintește de trecerea Mării Roșii (). Versetele 9-12 se referă la robia din Egipt sau la alte robii ale lui Israel în timpul perioadei judecătorilor sau se pot aplica în mod profetic și mai târziu, pentru vremea robiei din Babilon. De asemenea, poate fi vorba și de încercările din viața personală a lui David și chiar de experiențele noastre cu Dumnezeu (13-20).

PSALMUL 66: IMPORTANȚA LAUDEI ȘI A CURĂȚIEI

Faceți o gălăgie voioasă pentru Domnul este îndemnul de început al psalmului 66:1. În loc de zarva zgomotoasă a celor răzvrătiți, să se audă o gălăgie care îl laudă pe Dumnezeu. Aceasta este o bucurie sinceră, fără mari veleități artistice, bucuria de a trăi. Aici avem o teologie a închinării, o învățătură despre lauda Domnului. În Biserică este loc și de închinarea plină de artă a celor talentați, și de închinarea tăcută, meditativă, a înțelepților, dar și de zgomotele voioase ale tuturor. Toți sunt chemați să îi aducă laudă voioasă și sinceră lui Dumnezeu (1-2). Oamenii vrăjmași ai lui Dumnezeu se prefac că îi dau laudă, ei îl lingușesc (3). Mărimea puterii lui Dumnezeu îi face să se închine – dar ei o fac de fațadă, de obligație și nu îl acceptă de bunăvoie ca Domn și Dumnezeu în adâncul inimii lor. Se înțelege astfel că judecata finală va cuprinde și oameni care s-au închinat doar superficial, alături de mulți credincioși adevărați, dar nu au aparținut într-adevăr lui Dumnezeu și nu au fost născuți din nou. Poate că de aceea ei se înfricoșează de lucrările lui Dumnezeu (3). De fapt, cei credincioși strigă de bucurie, doar cei răi se înfricoșează. Acolo unde este dragoste nu mai este frică, pentru că „dragostea desăvîrşită izgoneşte frica” și „cine se teme, n-a ajuns desăvîrşit în dragoste” (1 Ioan 4:18). În esență, însă tot pământul se va închina și îl va lăuda pe Dumnezeu, Numele lui (4). Aici, cu siguranță este vorba despre evanghelizarea întregii lumi. După ce vorbește despre experiența eliberării poporului din Egipt (5-8), psalmul adoptă un ton mai personal, despre experiențe mai apropiate. Dumnezeu ne păstrează sufletul prin încercări, dar le lasă ca să ne curățe ca argintul sau aurul curățat prin foc. Aici nu mai este vorba doar de Marea Roșie. Aici este vorba despre credința noastră curățată ca prin foc (1 Petru 1:6-7) sau despre încercarea credinței care are ca rezultat binecuvântarea, răbdarea (Iacov 1:2-3, Maleahi 3:3). Uneori, Dumnezeu lasă greutăți peste noi ca să ne curățească, și forța laudei și a credincioșiei ne ajută să trecem prin ele fără pierderi. De aceea, David promite să îl laude pe Domnul cu jertfe de mulțumire și cu juruințe împlinite (13-15), cu laudă și mărturie (16-17) și promite să își păstreze sufletul curat, fără cugetări ascunse și necredincioase (18-20). Condiția curăției sufletește interioare este foarte adevărată și astăzi.

PSALMUL 67: RUGĂCIUNEA URĂRILOR FRUMOASE ȘI A BINECUVÂNTĂRII

Nu poți pleca la drumul vieții, spre încercări și binecuvântări viitoare, fără o urare frumoasă, din inimă. Psalmul 67 este exact o asemenea urare frumoasă. Ea ne aduce aminte de binecuvântarea pentru copiii lui Israel, din Numeri 6:23-27, când spune „Dumnezeu să aibă milă de noi şi să ne binecuvânteze, să facă să lumineze peste noi faţa Lui” (67:1). Drumul înainte al credinciosului se bazează pe lumina prezenței Domnului (1), pe cunoașterea lui Dumnezeu și a căilor sale (2), pe mărturia laudei sfinte (3, 5), pe judecata, intervenția, și învățătura Domnului (4), pe binecuvântările pe care El le dă vieții noastre (roadele pământului, 6), pe însoțirea și puterea lui cunoscute până la marginile pământului (7, iarăși este vorba despre misiune și evanghelizare). Acest psalm se aseamănă, în același timp, și cu rugăciunea Tatăl nostru. Voia lui să se facă, pe pământ așa cum este în ceruri!

APLICAȚII:

Cum experimentezi lauda sinceră și cântarea spre gloria lui Dumnezeu, în viața ta? Ai avut parte de încurajare în viața ta, privind la experiențele celor credincioși de altădată? Ce metode de curățire sufletească poate folosi Dumnezeu în viața noastră și de ce? Ne părăsește El vreodată? Care este scopul lui final? Cât de important este să știm să binecuvântăm pe cei ce pleacă într-o experiență a vieții? Ce fel de rugăciuni sau binecuvântări folosești?