Sermon Tone Analysis

Introducere

Domnul a venit să trăiască cu noi și apoi să ne ia cu el în slavă.

Versetul 21 este versetul cheie.

De aceea, ne vom bucura în Domnul în orice circumstanță a vieții de aici și dincolo pentru eternitate.

Prin naștere avem un părinte vitreg uzurpator care ne-a înșelat și ne-a luat în stăpânire ce se numește Satan.

Unii consideră că este normal să-L aibă ca stăpân pentru toată viața lor și apoi o eternitate în Iad.

Oricât de mult te-ai supune acestuia nu ai să experimentezi niciodată cu el bucuria deplină care vine dintr-o inimă recunoscătoare că vrea să-ți facă bine pentru că acesta de la început nu a avut alt scop decât să distrugă creația lui Dumnezeu și să o atragă spre locurile cele mai de jos cu putință, în Iad și haos.

Domnul a pregătit omului o soluție ca să iasă din influența tatălui uzurpator și să ajungă din nou fiu al adevăratului Tată care este Dumnezeu.

Pentru aceasta ne-a dat pe Fiul Său preaiubit care să ne elibereze din robia păcatului și din această familie toxică diavolească ce avea ca mod de a ne înlănțui pe Tartor, firea pământească și lumea.

Așadar cu Isus viața aceasta dar și viața de dincolo este cu adevărat vie și încărcată de bucurie.

Sunt patru motivatoare a bucuriei noastre în relația cu Christos.

1.Bucuria de a lua parte la Evanghelie v.1-11

-Ap.

Pavel se ruga cu bucurie pentru creștinii din Filipi cu toate că în acest loc a suferit teribil ceea ce este descris în Faptele Apostolilor.

-Biserica ce a originat din suferința lui era un motiv de bucurie pentru că lua parte cu el la Evanghelie.

-Ori de câte ori participăm alături de frații lucrători la Evanghelie suntem un motiv de bucurie pentru aceștia căci nu sunt singuri și că văd roadele muncii lor.

Participarea la evanghelie este în următoarele feluei:

1.ca ajutor în lucrare

2.ca cel care suferă aceleași împotriviri și răspunde cu aceeași loialitate față de Domnul.

3. că îl ajut pe lucrătorul Domnului și cu darurile materiale pe care mi le dăruiește Domnul.

-Haide să aducem bucurie pentru lucrătorii Domnului participând și noi la lucrare cu aceeași râvnă ca fratele lucrător.

De asemenea, haide să ne întărim bucuria noastră fiind părtași cu lucrătorii secerișului la marea campanie de evanghelizare a Domnului.

Cele mai extreme situații ale martirilor duc la propovăduirea lui Christos ce aduce bucurie.

v.12-18

-Pavel a observat că problemele ce le are cu leguitorul pentru că este Creștin au dus mai degrabă la propovăduirea lui Isus.

Cel rău a căutat să intimideze dar în schimb a provocat ceea ce nu se aștepta eroismul în lucrătorii Domnului.

-Mai mult unii chiar din cei ce erau invidioși pe Pavel îl propovăduiau pe Hristos numai ca să nu mai fie Pavel lăudat de toți.

Așa că cei care trăiau în compromis cu firea deci una din uneltele Tartorului celui mare ajung să propovăduiască pe Hristos cu râvnă ca să-i ia fața lui Pavel că acesta era acum la închisoare.

Domnul ne spune că vor fi unii care vor zice n-am propovăduit noi în numele Tău?

mat 7:

Până atunci unii par că sunt propovăduitorii lui Christos chiar dacă sunt de fapt mânați de invidia pentru cei ce sunt cu adevărat conduși de Duhul Sfânt.

Ce-ar fi să ne scuturăm de firea veche ca să nu fim în situația când la judecată să ne trezim fără nici o răsplată pentru că nu am acționat în călăuzirea doar a Duhului Sfânt.

-Ce important este când vezi câți detracori sunt împrejurul tău să nu te înveninezi ci să te bucuri că fără să vor aceștia ajung să îl propovăduiască pe Hristos.

3.Traiul cu Hristos este spre bucuria credinței noastre v.19-26.

-Pavel arată că bucuria cea mai mare este să fi cu Hristos în orice împrejurare a vieții și apoi în veșnicie.

v.21

Domnul însă când ne salvează din încercare aduce o bucurie a credinței v. 25 în cei ce ne urmăresc umblarea cu Domnul.

-De aceea noi nu suntem masochiști să căutăm necazul și durerea și prigoana și boala ci ne rugăm Domnului să ne dea izbăvirea pentru că știm că orice izbăvire a unui frate aduce bucuria credinței în alții și înaintarea credinței.

-Nu asculta numai refrenul că trebuie să accepți doar țepușul în carne ca Pavel care s-a rugat de trei ori și nu i-a fost dată vindecarea.

Gândește-te și pe baza acestui verset v.25 că a trăi întreaga perioadă din destin va aduce binecuvântare peste toți ceilalți.

Noi nu suntem niște pesimiști care ne gândim ca alții care și-au construit o teologie a acceptării cu resemnare a unui destin trunchiat pentru că dacă Ezechia ar fi acceptat să moară și nu i-ar mai fi cerut ceva ani lui Dumnezeu nu ar fi făcut greșeala să se împăuneze înaintea trimișilor Babilonului și să piardă toate bogățiile.

Aceasta este o viziune scurtă nu una duhovnicească.

În Duhul Domnului există resurse care depășesc mintea umană doar credință să arăți.

4.Bucuria prigoanei v.27-30

-În finalul acestui cuvânt de salut ap Pavel le atrage atenția filipenilor să se poarte în chip vrednic de Evanghelia lui Hristos fără să ne lăsăm înspăimântați de potrivnici.

-A patra bucurie este a răsplății pe care ne-o va da Domnul când trecând prin tot felul de împotriviri vom fi considerați ca acei profeți care au fost înainte de noi.

Să fi un Isaia, Ieremia Daniel, Ilie sau alt proroc care au pătimit pentru că au condamnat prostituția religioasă.

Mat 5

-Mântuirea noastră este de la Dumnezeu căci privim ca un har să și pătimim pentru El.

Traian Dorz care a fost persecutat în vremea comunistă, spunea unui tânăr care se temea de prigoană să nu aibă nici o problemă că nu are el harul acesta ci acesta este dat numai unora.

-Bucuria în Hristos când suntem prigoniți îți va aduce pe deasupra mântuirii tărie în duhul și credința Evangheliei.

-Dictonul pe care mulți îl cunosc despre martiri este: Sângele martirilor sămânța creștinilor.

Astfel credința în Evanghelie se răspândește prin contagiune și la alții.

Chemare

Apostolul ne motivează să trăim pentru Isus nu ca pentru fostul nostru stăpân Șarpele cel Mare în frică și răutate ci cu bucuria libertății de păcat și de lumea întunerecului.

Bucuria aceasta crește odată cu participarea la propovăduirea lui Christos.

Bucuria aceasta crește când circumstanțele potrivnice pe care le pasează cel rău duc la înaintare Evangheliei și a curajului lucrătorilor Domnului.

Bucuria aceasta creste când știm că Domnul are istețimea și resursele să ne scoată din conjuncturi potrivnice care să aducă o măsură și mai mare a bucuriei credinței pentru că Domnul ne-a scos în mod miraculos din necaz.

Bucuria trebuie să crească și atunci cân trecem prin prigoane pentru că răsplata noastră este mare în Ceruri.

Acum când participăm la masa Domnului haide să o facem cu bucuria lucrării minunate pe care a făcut-o Domnul pentru noi ca să ne înfieze în Familia Tatălui Ceresc.