Rugăciune și muncă cinstită

Introducere

Pentru a avea izbândă evanghelia trebuie să ne rugăm pentru cei ce o propovăduiesc. De asemenea, noi înșine să ducem o viață care să ne evidențieze ca oameni care lucrăm pentru Domnul.

Finalul acestei epistole trimise bisericii din Tesalonica era unul care aparține de partea practică a epistolei.

Pavel îndeamnă cu dragoste în mod practic ce trebuie să facă.

Rugăciune

-rugăciunea este acel exercițiu spiritual pe care trebuie să îl facem permanent. Prin rugăciune noi comunicăm cu Dumnezeu și avem astfel întărită relația de fii ai lui Dumnezeu. În orice casă dacă nu se comunică corespunzător cu un maembru dein acea casă se ajunge la conflicte și la înstrăinare. Iată de ce este important să nu slăbim acest exercițiu spiritual ca să nu ajungem în stare conflictuală cu biserica cu Dumnezeu și să ne înstrăinăm unii de alții.

-Pavel ne mai arată încă un motiv pentru care trebuie să ne rugăm și anume, ca familie extinsă a lui Dumnezeu. Să ne rugăm ca Evanghelia să se extindă peste tot și să ajungă lăudat ca în Grecia.

-Așa cum Domnul este proslăvit pentru că a luat păcatele noastre tot așa cuvântul este proslăvit atunci când se dovedește mai puternic decât amenințarea celui rău, răutatea celor răi.

-Domnul Isus a fost proslăvit pe cruce și astfel cuvântul lui Dumnezeu poate fi proslăvit în zone în care crdincioșii sunt intimidați prin violența brută și rămân credincioși în ciuda acestor presiuni teribile.

-De asemenea rămân credincioși și când viața lor este în pericol. Pavel cerea ca astfel să fie proslăvit cuvântul așa cum era în Tesalonica.

-De multe ori credem că a fi tare este când lovești și tu cu aceeași forță când nu te lași să fi fraierit de altul și răspunzi cu aceeași monedă. Totuși, Domnul ne arată că a fi puternic este lâsându-te să fi vulnerabil și răspunzând cu bine așa cum a făcut El pe cruce prigonitorilor.

-Să spui celui ce-ți spune verde în față tu nu valorezi pentru el nici cât negru sub unghie în loc de reciproca este adevărată, eu te consider de mare valoare înaintea Domnului.

Ilustr.-Benii a fost la practică în spital și acolo a fost martorul unei situații interesante care ilustrează că a fi mic și vulnerabil nu înseamnă că ești neânsemnat și fără posibilitatea de a face diferența. Era acolo un pacient cu leucemie copil cu sindromul down. Acesta era tare greu să te înțelegi cu el să colaboreze în a urma tratamentul ba încă se împotrivea cu înverșunare oricărei încercări a asitentelor de a-i pune o branulă. La un alt spital șase persoane adulte s-au năpustit asupra lui ca să-l țină să i se pună o branulă. Băiatul s-a speriat foarte tare așa că acum respingea cu înverșunare orice încercare a asistentelor. Mama băiatului cu lacrimi în ochi îl ruga să accepte aceasta știind că până la urmă asistentele l-ar fi ignorat și ar fi trecut în raport că refuză tratamentul.

-O colegă a lui Beni care nu era mai deșteaptă decât asistentele cu multă experiență a simțit că trebuie să facă ceva pentru băiatul acesta ca să-și pună branula. A cumpărat un cadou pentru el și a stat de vorbă cu el și a cerut ca în fața lui să i se pună o branulă ei astfel că băiatul a acceptat apoi și el să i se pună și lui o branulă.

-Așadar nu forța ci iubirea este mai puternică decât cei mai răi oameni și cele mai dificile situații.

-Domnul ne-a dat și înțelepciunea și puterea și ne va izbăvi de cel rău.

Porunca muncii cinstite

-Al doilea lucru important pe care îl subliniază ap. Pavel Tesalonicenilor este legat de muncă.

-A munci cinstit este ceea ce trebuie să facă orice credincios nu să folosească pe frați și milostenia acestora ca să ajungă o povară pentru biserică.

Când tratează acest subiect Pavel pregătește pe frații din Tesalonica arătându-le că aceasta este o poruncă pe care le-o dă. Apostolul arată încredere că biserica va respecta porunca aceasta pe care o dă bisericii v.4.

-Porunca este în Numele Domnului Isus Christos v.6.

-Pentru orice frate care trăiește din acest punct de vedere în neorânduială - nu lucrează nimic ci se țin de nimicuri adică este leneș nu muncește.

Ilust. Știți acea povestioară când un leneș era așa de leneș că sătenii au vrut să-l arunce în Dunăre ca să scape de el, dar o femeie miloasă a spus acestora să-l lase în viață și să-l aducă la ferma ei că avea acolo o cameră plină cu posmagi și să mânânce aceia. Când l-au întrebat pe leneș dacă vrea să accepte să meargă la boieroaică acesta a întrebat: Muieți-s posmagii!

Așadar unul care este leneș și nu muncește ci crede că trebuie să stea la mila credincioșilor are mai multe porunci date chiar de Domnul Isus prin ap. Pavel.

Biserica să se depărteze de astfel de om în sensul să evite să-l mai sprijine dacă vede că a ajuns un obicei să trăiască pe spinarea celorlați. Este o poruncă. Sunt putine porunci pe care ni le-a dat Domnul Isus dar aici este una din acestea.

Cei ce conduc sunt ei înșiși o pildă pentru ceilalți. Ap. Pavel arată cum el însuși când a venit în Tesalonica a muncit cu mâinile lui ca să nu fie povară pentru nimeni nu că nu ar fi avut voie să ceară să fie sprijinit din bunurile materiale dacă el le făcea parte din cele spirituale. Când Pavel era la Tesalonica le spunea fraților că cel mai bun dicton este acesta cine nu mucește nici să nu mănânce.

Porunca Domnului în v.12 este să-și mânânce propria pâine lucând în liniște. Așadar nu să aștepte să fie ajutat de alții ci să muncească pentru propria pâine.

Ephesians 4:28 BDC

Cine fura să nu mai fure; ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit. *Acts 20:35; 1Thes. 4:11; 2Thes. 3:8, 11, 12. **Luke 3:11

Ep

Vedeți că furtul nu este o soluție ci lucrul cinstit de aceea trebuie să mânânce pâinea în liniște. Când furi nu-ți mai mânânci pâinea în liniște.

4. Munca pentru a ajuta și pe altul este un bine ce nu trebuie să-l omitem și să nu obosim să-l facem

4.Cei ce nu respectă aceste lucruri trebuie însemnați și făcuți de rușine ca să se apuce de treabă după porunca Domnului. Nu trebuie considerați dușmani ci frați dar care merită să fie mustrat în mod direct.

Dușmani sunt cei care se întorc împotriva ta după ce l-ai mustrat în dragostea Domnului pentru că în mod evident nu a făcut ce trebuie ce a poruncit Domnul.

În Psalmul 83 este invocat Domnul să vină în ajutorul lui Israel pentru că neamurile care îl înconjurau și care se înrudeau cu ele s-au ridicat să-l distrugă pe Israel. Aceștia erau frați vitregi, ismaeliți, moabiți dar care s-au unit ca să-l distrugă pe Israel.

Noi dacă avem frați care trăiesc în neorânduială în ce privește munca aceștia trebuie doar mustrați și avut grijă să fie evitați de a se folosi de milostivirea celorlalți ca să nu muncească.

Ce înseamnă aceasta. Nu să nu-l ajuți să obțină o slujbă și chiar o pâine dacă are nevoie pentru că mereu face aceasta ci să-l ajuți să muncească astfel încât să înțeleagă că aceasta este calea de urmat.

Eu știu că pe aici este un obicei al pâmântului că la o anumită vârstă înaintate să ne suim în pat și să zacem iar ceilalți să ne slujească. Nu aceasta este calea Domnului. Domnul vrea să nu obosești în facerea binelui până te va chema în slavă.

Chemare

Două lucruri vrea Domnul de la noi astăzi:

Să ne rugăm și să susținem prin rugăciune pe cei ce sunt în lucrarea Domului. Să cerem ca Domnul să se proslăvească nu numai când ne merge bine ci mai ales atunci când ne merge prost.

Să nu obosim în facerea binelui ajutând pe cel nenorocit

Să nu tolerăm însă ca această ajutorare să fie defîimată de alții că încurajăm lenevia.

Domnul să ne ajute să avem echilubrul necesat să aplicăm acest cuvânt nici lovind în văduvă și orfan pretextând că nu încurajăm lenevia dar nici să fim toleranți la lene pentru că porunca Domnului este aceasta să muncim cu mâinile noastre.