Patru direcții profetice ale predicii lui Ștefan
Notes
Transcript
Introducere
Introducere
Martirul Ștefan nu a fost primul, căci pruncii uciși de Irod sunt primii martiri. Ceea ce ne surprinde la el este modul cum mărturișește când este acuzat pe nedrept de compatrioții lui.
Legea şi prorocii au ţinut până la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu se propovăduieşte; şi fiecare, ca să intre în ea, dă năvală. *Mat. 4:17; Mat. 11:12, 13; Luke 7:29
Din această perspectivă totuși nu există nici un ascultător al cuvântului care să nu aibe oportunitatea de a intra în împărăție. Aici nu se spune că darul profetic ar fi încetat ci că Legea și profeții au fost principalele surse care erau de folos pentru apropierea omului de Dumnezeu. După Ioan Botezătorul predicarea Împărăției este cea prin care se pot întoarce oamenii la Domnul și ca să intre în împărăție trebuie să dai năvală. Avem informații din cuvânt că profeția nu a încetat ci sunt necesari în biserică.
Mulți cercetători consideră mărturia lui Ștefan ca cea a unui profet. Suntem invitați de ap. Pavel să căutăm această slujire sau mai bine zis acest dar duhovniceasc de profet mai mult decât orice altul.
Urmăriţi dragostea. Umblaţi şi după darurile duhovniceşti, dar mai ales să prorociţi. *1Cor. 12:31. **Num. 11:25, 29
În adevăr, cine vorbeşte în altă limbă nu vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu; căci nimeni nu-l înţelege şi, cu duhul, el spune taine. *Acts 2:4; Acts 10:46
Cine proroceşte, dimpotrivă, vorbeşte oamenilor, spre zidire, sfătuire şi mângâiere.
Pentru a comunica cu oamenii trebuie să ne folosim de acest dar duhovnicesc pe care Duhul Sfânt îl pune la dispoziția noastră.
Pe de altă parte prorocul trebuie să aibă responsabilitatea hrănirii altora:
Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, proroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, *1Cor. 12:28; Eph. 2:20. **Acts 21:8; 2Tim. 4:5. †Acts 20:28. ††Rom. 12:7
pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, *1Cor. 12:7. **1Cor. 14:26. †Eph. 1:23; Col. 1:24
până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos; *Col. 2:2. **1Cor. 14:20; Col. 1:28
ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vânt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire; *Isa. 28:9; 1Cor. 14:20. **Heb. 13:9. †Mat. 11:7. ††Rom. 16:18; 2Cor. 2:17
ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. *Zech. 8:16; 2Cor. 4:2; Eph. 4:25; 1John 3:18. **Eph. 1:22; Eph. 2:21. †Col. 1:18
Așadar prorocul în slujire are rolul de a clădi învățătura despre Domnul Isus căci pe El trebuie să-l imităm.
Ștefan ne dă un exemplu practic cum să facem aceasta. Haide să vedem câteva din aceste calități profetice pe care să le folosim și noi.
1.arătăm poporului unde greșește
1.arătăm poporului unde greșește
-cu riscul de a mă repeta prorocul nu are rolul să ghicească viitorul ci are rolul de a arăta acolo unde nu stă bine în ce privește viața spirituală. Când nu mai este pe terenul lui Dumnezeu, ci a intrat în grădina celui rău prorocul trebuie să anunțe comunitatea ca nu cumva să ajungă să moară persoanele în culpă pentru că nu au fost anunțate.
-fraților dacă un om te întâlnește pe stradă și te vede cu hainele rupte pe care tu nu le-ai observat ci doar râde de tine nu se face vinovat de batjocură. Așa și prorocul dacă nu te anunță ce ai greșit și că ești în pericol de moarte spirituală atunci este vinovat de sângele tău.
Vă aduceți aminte cum Canaan și-a atras blestemul pentru că tatăl său Ham nu a procedat corect cu Noe când l-a văzut dezgolit în cort pentru că se îmbătase:
Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său şi a spus celor doi fraţi ai lui afară.
Atunci Sem şi Iafet au luat mantaua, au pus-o pe umeri, au mers de-a-ndărătelea şi au acoperit goliciunea tatălui lor; fiindcă feţele le erau întoarse înapoi, n-au văzut goliciunea tatălui lor. *Exod. 20:12; Gal. 6:1
Noe s-a trezit din ameţeala vinului şi a aflat ce-i făcuse fiul său cel mai tânăr.
Şi a zis:
„Blestemat să fie Canaan!
Să fie robul robilor fraţilor lui!” *Deut. 27:16. **Jos. 9:23; 1Ki. 9:20, 21
Dacă prorocul vede venind primejdia și nu te anunță se face vinovat de sângele celui pe care nu l-a anunțat.
Moodii un mare evanghelist s-a simțit vinovat că nu a cerut oamenilor care participau la o întâlnire de trezire în Chicago că au murit în incendiul care a distrus Chicagoul în ziua următoare.
Ștefan arată aici că principala greșeală a iudeilor este că în loc să se pocăiască se răzvrătesc la mustrarea Domnului. Nu numai aceștia se răzvrătesc astăzi, ci toți oamenii arătând că nu sunt diferiți de iudei. Mesajul nostru trebuie să fie pentru toți compatrioții noștri să se pocăiască căci nu este nici unul măcar să facă binele.
Prin Isus apoi trebuie să învețe să trăiască eliberați de orice păcat. Nu contează ce religie ai, așa cum nu conta nici marii preoți ce religie aveau căci tot tari la cerbice erau ca și cei mai neânsemnați din adunare, trebuie să înțelegi că fără Isus devi răzvrătit și împotrivitor lui Dumnezeu.
2. demontăm acuzația falsă că am strica Templu
2. demontăm acuzația falsă că am strica Templu
-Ștefan ca un proroc veritabil a continuat totodată prin a arăta că acuza împotiva lui că Isus din Nazaret va dărâma Templul:
Au scos nişte martori mincinoşi care au zis: „Omul acesta nu încetează să spună cuvinte de hulă împotriva acestui Locaş Sfânt şi împotriva Legii.
Observați că nu este atât împotriva noastră acuza cât împotriva Domnului Isus.
-Acuzele care ni se aduc nouă dacă suntem învinuiți pe nedrept nu sunt împotriva noastră ci împotriva Domnului nostru.
Vă aduceți aminte cum viitorul ap. Pavel a fost mustrat de Domnul în drumul lui către Damasc împotriva creștinilor de acolo:
Pe drum, când s-a apropiat de Damasc, deodată a strălucit o lumină din cer în jurul lui. *Acts 22:6; Acts 26:12; 1Cor. 15:8
El a căzut la pământ şi a auzit un glas care-i zicea: „Saule, Saule, pentru ce Mă prigoneşti?” *Mat. 25:40, etc.
Nu degeaba ucenicii și Domnul ne învață să ne bucurăm când suntem prigoniți:
Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi. *Luke 6:23; Acts 5:41; Rom. 5:3; Jas. 1:2; 1Pet. 4:13. **2Chron. 36:16; Neh. 9:26; Mat. 23:34, 37; Acts 7:52; 1Thes. 2:15
Iar apostolii :
Ei au ascultat de el. Şi, după ce au chemat pe apostoli, au pus să-i bată cu nuiele, i-au oprit să vorbească în Numele lui Isus şi le-au dat drumul. *Acts 4:18. **Mat. 10:17; Mat. 23:34; Mark 13:9
Ei au plecat dinaintea soborului şi s-au bucurat că au fost învredniciţi să fie batjocoriţi pentru Numele Lui. *Mat. 5:12; Rom. 5:3; 2Cor. 12:10; Php. 1:29; Heb. 10:34; Jas. 1:2; 1Pet. 4:13, 16
Acuzațiile nefondate ca aceasta că ar dărâma templu au fost mereu evidențiate atât de Domnul cât și de apostoli:
La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii care stăteau acolo a dat o palmă lui Isus şi a zis: „Aşa răspunzi marelui preot?” *Jer. 20:2; Acts 23:2
Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău; dar, dacă am vorbit bine, de ce mă baţi?”
-Aici Ștefan arată că nimeni nu poate afirma că Dumnezeu poate fi închis într-o încăpere făcută de mâna oamenilor.
-Despre creștini s-au făcut o mulțime de afirmații neadevărate. Că sting lumina că să nu te botezi că vin șapte femei în alb și dacă te uiți la ele vei muri. Că dacă citești biblia și nu o faci până la sfârșit ai un mare păcat.
Că nu există decât patru evangheliști și ceilalți nu sunt aleși de Dumnezeu.
3. arătăm că Domnul este suveran
3. arătăm că Domnul este suveran
Pe lângă corectarea celor rele avem și datoria ca profeți să prezentăm suveranitatea lui Dumnezeu.
-Nu suntem noi mai buni decât alții ci Domnul ne dă har să putem să ne întoarcem la el.
-El hotărăște că vrea să locuiască nu într-un Templu făcut de mâini omenești ci în inimile noastre.
Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el. *John 14:15. **1John 2:24; Rev. 3:20
De asemenea, Dumnezeu își arată suveranitatea căci ne-a iubit și ne-a iertat de păcatele noastre. Nu avem noi nici un merit pentru aceasta așa cum Pavel n-a avut nici un merit întrucât era un ucigaș al fiilor lui Dumnezeu
Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. *Eph. 2:5. **Rom. 4:16; 2Tim. 1:9. †Mat. 16:17; John 6:44, 65; Rom. 10:14, 15, 17; Eph. 1:19; Php. 1:29
Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni. *Rom. 3:20, 27, 28; Rom. 4:2; Rom. 9:11; Rom. 11:6; 1Cor. 1:29-31; 2Tim. 1:9; Tit 3:5
4.arătăm pe christos
4.arătăm pe christos
-nu în ultimul rând Ștefan ca profet ne învață că trebuie să prezentăm pe Isus. Chiar dacă aici în cuvântarea lui nu a spus decât la sfârșit ceva de Isus din acuzații se observă că aceasta a fost principala care i-a indignat pe iudei că au pus la moarte un om nevinovat pe Isus din Nazaret.
Acest Moise a zis fiilor lui Israel: „Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica dintre fraţii voştri un Proroc ca mine: de El să ascultaţi.” *Deut. 18:15, 18; Acts 3:22. **Mat. 17:5
Pe care din proroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Au omorât pe cei ce vesteau mai dinainte venirea Celui Neprihănit, pe care L-aţi vândut acum şi L-aţi omorât. *2Chron. 36:16; Mat. 21:35; Mat. 23:34, 37; 1Thes. 2:15. **Acts 3:14
Ceea ce toți apostolii au spus în predicile lor că Iudeii l-au omorât și că au făcut-o din neștiință:
Şi acum, fraţilor, ştiu că din neştiinţă aţi făcut aşa, ca şi mai marii voştri. *Luke 23:34; John 16:3; Acts 13:27; 1Cor. 2:8; 1Tim. 1:13
Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai înainte prin gura tuturor prorocilor Lui: că, adică, Hristosul Său va pătimi. *Luke 24:44; Acts 26:22. **Ps. 22; Isa. 50:6; Isa. 53:5, etc.; Dan. 9:26; 1Pet. 1:10, 11
Chemare
Chemare
Suntem chemați să propovăduim evanghelia ca profeții în vechiul testament prin care să arătăm care este situația comunității de fapt. Mulți se cred bine dacă nu au dat în capul nimănui dar nu știu că sunt în păcat pentru că se bazează pe moralitatea lor și nu pe lucrarea Domnului Isus.
Poporul este chemat la pocăință ca să vină vremurile de binecuvântare.
Gura lumii n-o poate umple decât țărâna morții dar noi ca proroci sau ca propovăduitori ai adevărului trebuie să aducem la lumină ceea ce fac ei în ascuns sub pavăza unor vorbe suburbane pe care le aruncă împotriva copiilor lui Dumnezeu.
Suveranitatea lui Dumnezeu este un alt motiv pe care trebuie să îl evidențiem când suntem chemați să o facem.
Trebuie să fim martori ai Domnului Isus căci altfel oamenii cred că nu are importanță Isus și nu știu că nu este nici un alt nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiți.